GEORGE EMIL PALADE, Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, Biologie celulara, Institutul Rockefeller,

GEORGE EMIL PALADE, Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, Biologie celulara, Institutul Rockefeller, GEORGE EMIL PALADE, Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină , National Academy of Science
George Emil Palade
(n. 19 noiembrie 1912, Iaşi) este un medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi medicină în anul 1974.

 Biografie

Este născut la Iaşi în 1912, într-o familie de profesori, tatăl său fiind profesor de filozofie iar mama profesoară de liceu. Mediul familiar l-a încurajat în formaţia sa intelectuală.

În 1930 este admis ca student la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti, pe care o absolvă în 1940, obţinând titlul de Doctor în Medicină cu o teză referitoare la probleme de structură histologică.

În 1946 se însoară cu Irina Malaxa, fiica industriaşului Nicolae Malaxa şi pleacă cu soţia sa în Statele Unite ale Americii, fiind angajat ca cercetător la New York University. Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de ştiinţă care i-a devenit mentor. Doctorul Claude lucra în Institutul Rockefeller şi l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în Departamentul de Patologie celulară. George Palade a realizat importanţa excepţională a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie. Cum nu era biochimist, a iniţiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracţionare a celulei cu microscopie electronică, producând componenţi celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracţiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organule subcelulare ca un component major producător de energie. Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine. El a pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în RNA, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau granulele lui Palade.

În 1961 G. E. Palade a fost ales membru în National Academy of Science. Împreună cu Keith Porter, a editat revista The Journal of Cell Biology, cea mai importantă publicaţie ştiinţifică în domeniul biologiei celulare

În 1973 părăseşte Institutul Rockefeller, mutându-se la Yale University, iar din 1990 lucrează la Universitatea din San Diego (California).

În anul 1974 primeşte Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian de Duve. A fost ales membru de onoare al Academiei Române. La 12 martie 1986, Preşedintele Ronald Reagan i-a decernat Medalia Naţională pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei.

Legături externe

    * en Autobiografie din 1974 pentru Premiul Nobel
    * en Pagina prof. Palade la Universitatea din California, San Diego