FERDINAND von ZEPPELIN, Dirijabilul

FERDINAND von ZEPPELIN, DirijabilulFERDINAND von ZEPPELIN, Dirijabilul
Ferdinand von Zeppelin
(*8 iulie 1838 - †8 martie 1917)a fost constructorul german al dirijabilului. În 1900, cu motorul pregătit de el, a efectuat primul zbor cu un dirijabil rigid cu structură metalică.


Mulţi cred că inventatorul zeppelinului a fost contele Von Zeppelin din Germania. De fapt, cel care a construit primul strato-cruiser a fost un evreu croat. Se întîmpla la sfîrşitul secolului al XIX-lea.

Primul dirijabil a fost construit în 1896 de către ofiţerul croat David Schwarz. Un an mai tîrziu, la 3 noiembrie 1897, aparatul construit pentru armata germană a fost testat la Tempelhof, lîngă Berlin. Succesul a fost doar unul parţial deoarece pilotul a pierdut controlul şi s-a prăbuşit după ce una dintre elicele dirijabilului a cedat. Ofiţerul a murit în acelaşi an, fără să mai efectueze alte testări ale aparatului său.




Istoria dirijabilului a continuat, însă. În 1898, contele Ferdinand Adolf August Heinrich Graf Von Zeppelin a cumpărat, de la văduva lui Schwarz, planurile dirijabilului. Pasiunea contelui german pentru aceste aparate zburătoare a fost manifestată încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, după ce a luat parte la războiul franco-prusac şi după ce a observat pentru prima dată utilizarea baloanelor de către armata franceză. Convins de avantajele explorării spaţiului aerian, după ce s-a retras din armată, în 1890, contele Von Zeppelin s-a hotărît să-şi pună în practică ideile privind construcţia diferitelor modele de dirijabile, obţinînd chiar şi drepturile asupra schiţelor patentului lui Schwarz, pe care ulterior le-a modificat. În 1898 a pus bazele primei companii de promovare a zborurilor aeriene – Gesellschaft zur Förderung der Luftschiffahrt –, un an mai tîrziu pornind construcţia primului aparat de zbor rămas în istorie sub denumirea de zeppelin, care avea la bază planurile croatului David Schwarz. Prototi­pul, prima aeronavă independentă cu schelet rigid, numit LZ 1 (Luftshiff Zeppelin), avea o structură din aluminiu, era alimentat cu ajutorul a 17 camere umplute cu hidrogen (pentru a ridica dirijabilul pe principiul balonului) şi două motoare cu combustie internă Daimler, generînd fiecare 15 cai-pu­tere, puneau în funcţiune patru elice. În timpul primului zbor, în 1900, deasupra lacului Konstanz, din Germania, zeppelinul, avînd o lungime de 128 de metri şi un diametru de 11 metri, a atins o viteză de 29 de kilometri pe oră. Deşi zborul a durat doar 17 minute pe o distanţă de numai şase kilometri, cele cinci persoane aflate la bord au ajuns la nu mai puţin de aproape 400 de metri înălţime.


În 1901, Von Zeppelin a fost nevoit să îşi demonteze prototipul şi să închidă compania de zbor, din lipsa investitorilor. El nu a renunţat însă la planurile sale, astfel că cel de-al doilea zeppelin a fost construit cîţiva ani mai tîrziu, din fonduri proprii şi donaţii. Modelul LZ 2 nu a avut însă viaţă lungă, el zburînd pentru prima şi singura dată în ia­nuarie 1906. Testul s-a sfîrşit cu un eşec – aparatul s-a prăbuşit în Munţii Allgäu din Germania. Ulterior, toate elementele care au putut fi refolosite din acest dirijabil au servit la construcţia celui de-al treilea zeppelin, LZ 3, care a fost utilizat timp de cinci ani, din 1908, parcurgînd aproximativ 4.400 de kilometri în decursul a 45 de curse. Germanii au renunţat la utilizarea zeppelinelor în timpul primului război mondial din cauza vulnerabilităţii pe care o prezentau aceste aparate în faţa nou-apărutelor avioane şi a armelor de foc. Mai pot fi înre­gistrate, însă, o serie de recorduri ale zeppelinelor, înainte ca ele să fie înlocuite de avioane. Astfel, în 1939, dirijabilul “Graf Zeppelin”, condus de Dr Hugo Eckner, a înconjurat lumea în 21 de zile, iar în 1931, colonelul italian Umberto Nobile, de profesie inginer în aeronautică, a zburat într-o expediţie deasupra Polului Nord la bordul dirijabilului Norge.


Istoria dirijabilelor a fost marcată în anul 1937 de catastrofa în care a fost împlicat cel mai mare strato-cruiser construit vreodată, LZ 129 Hindenburg (245 de metri lungime şi diametru de 42 metri). În al doilea an de zboruri civile, aparatul de provenienţă germană a izbucnit în flăcări deasupra unei baze a aviaţiei navale din New Jersey, SUA. Dirijabilul, care plecase de la Berlin şi traversase Oceanul Atlantic, a fost distrus la 6 mai 1937, în timp ce încerca să aterizeze la baza militară.

Treizeci şi şase de persoane, dintre cele 97 aflate la bordul luxoasei aeronave, şi-au pierdut viaţa în accident. Asemănată cu istoria Titanicului, povestea dirijabilului Hindenburg nu a fost niciodată cunoscută pînă la final, cauzele accidentului rămînînd încă necunoscute.

Contele Ferdinand von Zeppelin s-a născut la Baden, în Germania, în 1838. Două decenii mai tîrziu s-a înrolat în armata germană şi a luat parte la expediţia de căutare a izvorului fluviului Mississippi în America de Nord. În 1870, contele a efectuat, în statul american Minnesota, primul zbor la bordul unui balon militar. După 20 de ani, în 1891, s-a retras din funcţia de general de brigadă pentru a se dedica pasiunii vieţii sale – aparatele de zbor. Deşi propunerea sa, în 1894, privind construcţia unui aparat care “să învingă” aerul a fost respinsă de guvernul german, Von Zeppelin a decis să investească propriile fonduri, punînd bazele primei companii de producere a dirijabilelor.