ROGER BACON - unul dintre cei mai mari filozofi ai evului mediu timpuriu

ROGER BACON - unul dintre cei mai mari filozofi ai evului mediu timpuriu

Roger Bacon (n. c. 1214 – d. 1294), supranumit "Doctor mirabilis" , a fost unul dintre cei mai mari filozofi ai evului mediu timpuriu. Contributia sa cea mai de seama în dezvoltarea stiintei consta în promovarea metodei experimentale:

 Fara experienta nu se poate cunoaste nimic temeinic . Exista doua maniere de a ajunge la cunoastere : prin rationament si prin experienta . Numerosi sunt cei ce au dovezi despre ceea ce poate fi cunoscut , dar cum ei nu fac experiente... nu pot evita ce este daunator.
 
 Viata
 
Roger BaconRoger Bacon s-a nascut la Ilminster (Anglia) în 1214. Familia sa era destul de prospera dar, în vremea domniei furtunoase a lui Henric al VIII-lea al Angliei, a suferit multe pierderi, unele din rude ajungând chiar în exil. La 13 ani se înscrie la Oxford, unde studiaza în principal pe Aristotel si se dedica studiului stiintei, mai ales fizicii. Între 1237 si 1245 studiaza la Paris, centrul vietii culturale al Europei de atunci. În 1240 intra în ordinul franciscanilor. În 1245 revine la Oxford. Studiaza matematica (care pe acele timpuri cuprindea si astronomia si astrologia).
 
 Doctrina
Bacon sustine ca singura metoda de cunoastere este experimentul. Numai prin experiment se poate verifica adevarul, care este unicul scop al demersului stiintific. Pentru prima data în mod clar sunt combatute ideile scolasticii medievale, cu ale ei rationamente abstracte si sterile.
 

Denunta Cruciadele pe care le considera razboaie de cucerire. De ce sa se masacreze atâtia necredinciosi, nu ar fi mai bine sa se predice Evanghelia? Remarca faptul ca nimeni nu a studiat sistematic limba si obiceiurile popoarelor cu care vin in contact cruciatii. Poate si aceasta ignoranta este cauza atâtor conflicte, lucru valabil si astazi.

 Teologia aceor vremuri era bazata pe scolastica si pe principiul "crede si nu cerceta". De aceea ideile lui Bacon atrag ura clerului. Dupa moartei papei Clement al IV-lea, sustinatorul sau, este tot mai intens supus persecutiilor si prigoanei, chiar de catre fratii sai franciscani, care îl acuzau de vrajitorie si practici oculte (desi le combatea în scrierile sale).
  
Roger Bacon,
statuia ridicata în fata Universitatii din Oxford
(detaliu)Desi progresist, ramâne totusi tributar multor conceptii medievale:
 

considera ca experimentul nu are nicio valoare fara revelatie divina si revelatie interioara
studiaza astrologia sustinand existenta influentei pe care corpurile ceresti ar avea-o asupra destinelor umane
Aristotel si Platon (pe care i-a studiat temeinic remarcând printre primii erorile savârsite de acestia în ceea ce priveste cunoasterea naturii) sunt integrati într-un sistem teologic a carui baza o formeaza.
În afara de faptul ca va ramâne în memoria posteritatii ca unul dintre primii promotori ai stiintei experimentale si adversar al scolasticii, Bacon va fi considerat si unul din precursorii Renasterii. Abia peste patru secole, iluministii si-l vor aminti ca pe un precursor al empirismului. Îl va inspira si pe Auguste Comte, care, prin prisma ideilor secolului al XIX-lea, îl va interpreta minimalist si partial.

 În memoria sa:
 
un crater pe Luna îi poarta numele
a fost ridicata o statuie în fata Universitatii de la Oxford
 

 Opera
 
Studii de optica

  Scrieri
Opus Majus, 1267, scrisa la initiativa papei Clement al IV-lea, sustinatorul sau
Opus Minus, în acelasi an, o reeditare mai sumara
Opus Tertius, 1278
 

 Contributii stiintifice
Bacon scrie un adevarat tratat de matematica. Considera ca matematica, alaturi de observatie si experiment sunt cele trei coloane pe care sprijina stiinta.
În domeniul opticii, studiaza lentila, anticipând descoperiri ca: telescopul, microscopul, luneta.
Scrie o critica la adresa calendarului iulian, aflat pe atunci în uz.
În ceea ce priveste chimia, propune o metoda de fabricare a prafului de pusca. Roger Bacon dovedeste, pe cale exerimentala ca arderea are loc numai în prezenta aerului.[1]
Are în vedere si astronomia: încearca sa determine pozitia si marimea corpurilor ceresti; Bacon era totusi tributar conceptiilor astrologice, conform carora corpurile ceresti influenteaza destinele umane.
Bacon s-a ocupat si de alte domenii, ca: filologie, geografie, medicina
Alte viitoare inventii anticipate de Bacon: masini de zbor, masini hidraulice, masini cu aburi. Toate acestea nu fac decât sa dovedeasca geniul sau vizionar.

  Note
  Aceasta descoprire nu a avut ecou în acea vreme deoarece cercetatorii si filozofii erau obligati sa acorde atentie doar "adevarurilor" teologice si nicidecum justetei experimentelor. Experimentul este reluat mai târziu de catre Leonardo da Vinci (1452-1519).
 
 Vezi si Empirist
Lista de filozofi empiristi
Lista de chimisti si alchimisti
Alchimie
 
 Bibliografie
Hackett Jeremiah, Maloney Thomas S., A Roger Bacon Bibliography, New Scholasticism, 1987
Hackett Jeremiah, Roger Bacon and the Sciences, Leiden: Brill, 199
Émile Charles, Roger Bacon, sa vie, ses ouvrages et ses doctrines, 1862
Bauer Hans, Der wunderbare Mönch, Koehler&Amelang, Leipzig, 1963
 

Reputatia de om îndraznet si original a lui Roger Bacon nu are nimic uzurpator. În momentele cele mai frumoase ale unui aristotelism triumfator (initiat, mai ales, de Albert cel Mare si Sfântul Toma d'Aquino), el se ridica împotriva principiului autoritatii. „Daca as avea puterea asupra cartilor lui Aristotel, le-as arde pe toate. A le studia înseamna pierdere de timp, o cauza gresita si mai multa ignoranta.” La el, ratiunea experimentala este în asa masura dezvoltata, încât nu protesteaza în fata obligatiilor materiale. Dupa maestrul sau parizian, Pierre de Mariscourt, „el îsi petrece viata în laborator topind metale, manipulând corpuri, inventând instrumente utile în razboi, în agricultura, meserii artizanale... El învata sa se foloseasca de mâinile sale, precum si de inteligenta sa”. Desigur, a încercat sa descopere elixirul unei vieti îndelungate: „Punctul cel mai înalt la care arta poate sa ajunga cu ajutorul întregii puteri a naturii este prelungirea, pentru timp îndelungat, a vietii omenesti.” Teoria cunoasterii are o sursa dubla: una sensibila (per sensus exteriores), cealalta intuitiva (scientia intuitiva sau interior), care este rodul inspiratiei divine.
Roger Bacon a etalat atâta stiinta în toate domeniile, încât anumiti ezoteristi vad în el nu numai un precursor, dar si un strain în secolul sau, cu toate paradoxurile temporale pe care aceasta la presupune.